Satul Mihăileni, raionul Rîșcani
Home
Despre sat
Scurt istoric
Satul Scoreni este atestat documentar în anul 1718. În Dicţionarul Statistic al Basarabiei, editat în anul 1923, la pag 183 scrie : „Scoreni pe Lăpuşna-sat cu iaz, moară de vînt şi biserică de lemn, satul are 16 gospodării”. Din documente oficiale se ştie, că mănăstirea Căpriana, întemeiată în se. XIV, stăpînea toate pădurile şi satele din împrejurimi. Stăpînea şi pămînturile de pe lîngă „Stejarul lui Ştefan cel Mare”, pe care era situat satul Scoreni. Denumirea satului Scoreni provine de la cuvîntul „Scăreni”, care înseamnă descrierea dintr-un singur cuvînt a reliefului înconjurător, al scărilor de pe costişele dealurilor, din cele trei părţi ale satului, care se formează în urma alunecărilor de sol.
Populație
Locuitori 3937 Bărbaţi 1890 Femei 2047 Copii pînă la 16 ani 517 Pensionari 634 Invalizi 165 Copii invalizi 18 Familii 1600 Gospodării 1488 Moldoveni 99.49% Ucraineni 0.23% Ruşi 0.23% Alte naţionalităţi 0-06%
Personalități
Principala sursă economică a populaţiei din sat este agricultura. Relieful deluros favorizează creşterea culturilor de viţă-de vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi şi terenuri de porumb. Fiecare familie lucrează în medie 0,5-2 ha de pămînt. În sat sînt înregistrate 12 magazine particulare. Pe teritoriul satului activează 21 agenţi economici.
Primăria
Primar
Organigrama
Aparatul primăriei
Control intern managerial
Autoevaluare
Patrimoniul public
Planuri/Strategii
Buget
Planificat
Executat
Informații publice
Proiectul bugetului Primăriei s. Mihăileni pentru anul 2023
Taxe și impozite
Licitații
Asistență socială
Proiecte
Implementate
În curs de implementare
Necesită finanțare
Consiliul local
Secretar
Componența Consiliului Sătesc
Comisii de specialitate
Decizii
Adoptate
Proiect
Regulamente
Instituții publice
Asociația Obștească Mihăilenarii de Pretutindeni
Grădinița de copii
Liceul Teoretic Eugen Coșeriu
Biblioteca publică din satul Scoreni s-a înfiinţat în anul 1949, aflîndu-se într-o căsuţă veche din lemn de lîngă biserică, care se numea „citalinaia izba”. Primul bibliotecar a fost dna Maria Uvanova, care a lucrat pînă în anul 1960. 1960-1974- Vasilica Liuba 1974-1975- Vasilii Savel 1975-1978- Belostecinic Maria 1978-1982- Lişman Maria 1979-2011-Staver Olga 1979- se deschide secţia pentru copii 1986-1989- Berbeci Vera 1989-1994- Diaconu Tatiana Proiecte implimentae 2 — 1994 proiect 400 $ SUA “ Dezvoltarea colecţiilor în bibliotecă” — 1995 proiect 4000 $ SUA “Extinderea serviciilor pentru beneficiarii bibliotecii”. În bibliotecă activează mediateca pentru copii şi tineret, este conectată la Internet, dispune de pagina WEB. Biblioteca editează lunar buletinul-informativ „Baştina”, organizează multe activităţi culturale . Anul înfiinţării 1949 Şefa bibliotecii O. Staver Colecţia de carte 5320 Beneficiari 6300
Gimnaziul Mihăileni
Asociații obștești
Centrul de sănătate
Centrul multifuncțional u0026#8222;Dumitru Musteaţau0026#8221;
Căminul cultural
În anul 1933 în localul primăriei s-a rezervat o cameră, unde s-a deschis „căminul cultural” al satului. Aceasta a făcut-o din propria iniţiativă şeful şcolii Veraxa. Tot el conducea cu căminul, scopul căruia era de a ocupa cu ceva pe acei tineri şi tinere care nu aveau acasă de lucru. Tinere şi flăcăi poate ar fi dorit să vie la cămin, unde uneori cîntau şi dansau, însă ziua într-adevăr nu aveau timp, iar căminul era pentru intelectuali şi nu pentru ţărănime, care totdeauna se fereau de primărie, unde se afla căminul. În toamna anului 1965 începe construcţia Casei de Cultură, care s-a deschis în octombrie 1966. Primul şef al Casei de cultură a fost Staver Ion Timofei. Directori ai Casei de Cultură : Barbos Ion Cecan Grigore Suruceanu Vasile Diaconu Ion Schimbător Ion Bobeica Boris Diaconu Pavel Conducători artistici : Diaconu Ion Bobeica Boris Staver Andrei Staver Valentina Diaconu Pavel Din anul 1997 pe lîngă Căminul cultural activează teatrul popular „Codrenii”. Anu înființării 1965 Director P. Diaconu Scenograf L. Diaconu
Casa de cultură
Biblioteca Publică Mihăileni
Biserica
Prima biserică din lemn a fost construită, probabil, în anul 1704 şi avea hramul”Sfîntul Nicolae de vară”. În anul 1814 a început construcţia unei biserici noi tot din lemn, însă cu temelia din piatră şi nu în locul celei vechi, dar cu totul în altă parte. S-a hotărît să se construiască biserica nouă pe malul drept al Işnovăţului, la vre-o 2 km spre sud-vest de Osîpcova. Cu acest prilej, Mitropolia Basarabiei a trimis în Scoreni pe preotul Dumitru şi tînărul preot Ion Bihvară, care trebuia să organizeze construcţia şi apoi să rămînă la slujbă în această biserică. Biserica nouă din lemn a fost gata la 9 noiembrie 1817 şi avea hramul „Sfîntul Spiridon”. În anul 1859 a început construcţia unei noi biserici din piatră şi şcoala bisericească-parohială, care s-a deschis în anul 1861. Această biserică funcţionează şi în prezent. De cîteva ori s-au efectuat reparaţii atît pe dinăuntru, cît şi pe dinafară, s-a schimbat acoperişul. Din anul 1991 şi pînă în prezent lucrează ca preot Terenti Nicolae.
ortodoxă
Biserica penticostală
Agenți economici
Noutăți
Galerii
Galerie foto
Galerie video
Legenda satului
Transparența
Organigrama
