Personalități

Satul are oameni de vază cu care ne mândrim:

Eugeniu Coşeriu (sau Eugenio Coseriu, născut la 27 iulie 1921 comuna Mihăileni, judeţul interbelic Bălţi, România azi în Republica Moldova – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a fost un lingvist român din exil, membru de onoare al Academiei Române(din 1991). Este fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numeşte lingvistica integrală, Eugeniu Coşeriu este unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai secolului XX.

Valentin Mândâcanu 27.07.1930 – 29.10.2012 Lingvist, autor al eseului de răsunet „Veșmântul ființei noastre”, publicat în 1988, în revista „Nistru”, lucrare ce a impulsionat și revoluționat dezbaterile publice privind destinul limbii române în Basarabia. Valentin Mândâcanu a plecat la Domnul, avându-şi monumentul gata ridicat. „Exprimarea corectă”, „Cuvântul potrivit la locul potrivit”, „Veşmântul fiinţei noastre”, „Spărturi în gheaţa tăcerii” sunt piesele rezistente ale acestui monument. Ion Ciocanu

Gheorghe Dodiţă 12.04.1931 – 09.08.2012 Distins profesor, neostenit cercetător şi o personalitate în cultura noastră, Gheorghe Dodiţă a ţinut aproape şase decenii Cursul universitar Literatura română veche în faţa studenţilor facultăţilor de Litere, Istorie şi Jurnalism. Investigarea perpetuă a surselor ştiinţifice, cercetarea cu migală a textelor vechi i-au furnizat conferenţiarului Gheorghe Dodiţă substanţa manualului-crestomaţie Literatura română veche. Profesorul Dodiţă a fost un om de o rară modestie şi demnitate, iar memoria sa în inimile discipolilor, colegilor, rudelor şi ale tuturor celor care l-au cunoscut va fi perenă. Colectivul Facultăţii de Litere.

Virgil Mîndîcanu s-a născut la 27 iulie 1936, comuna Mihăileni, judeţul Bălţi. Doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar la Universitatea Pedagogică de Stat ” Ion Creangă” din Chişinău, membru al Senatului Universităţii, membru al Consiliului Ştiinţific specializat, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor din Republica Moldova, şef al Laboratorului „Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice”.

Gheorghe Musteaţă – născut la 26 mai 1937 în comuna Mihăileni, judeţul Bălţi. Doctor în medicină, conferenţiar universitar, Catedra de Chirurgie nr. 2 ,  Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.  Doctorul conferenţiar Gh. Musteaţă şi-a dedicat activitatea chirurgiei toracice, chirurgiei generale. În ultimii 25 de ani practică, cu predilecţie, chirurgia gastroenterologică. Este autorul a peste 90 de publicaţii ştiinţifice în ţară şi în străinătate.

Vasile Roibu – născut în anul 1934 în comuna Mihăileni, judeţul Bălţi. Doctor în medicină, şef de secţie Chirurgie Toracico – Abdominală, Spitalul Republican de Copii.  V.Roibu a publicat peste 60 de materiale ştiinţifico-practice, ce conţin multe inovaţii şi artificii de tehnică chirurgicală. Este distins cu insigna ” Om Eminent al Ocrotirii Sănătăţii”.

Tudor Sajin  născut la 10 iunie 1951 în comuna Mihăileni, Rîşcani. Eminent în inventică şi raţionalizare, Moldova (1983), eminent în inventică, ex – U.R.S.S. (1986), doctor în ştiinţe tehnice (1988), cercetător ştiinţific superior în Termofizică şi fizică Moleculară (1997), profesor universitar în Termoenergetică (2003), laureat al premiului Naţional al Republicii Moldova în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (2004), premiat cu diplome şi medalii al unor expoziţii naţionale şi internaţionale de inventică. 1998-2004 autor şi coautor în peste 250 de lucrări ştiinţifice şi didactice, din care 16 cărţi şi 62 brevete de invenţii, cercetător ştiinţific coordonator al institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău din 1995, profesor la Universitatea din Bacău, Romănia din 1998.

Stomatologul şi Umoristul Teodor Popovici s-a născut pe 15 iulie 1941 în comuna  Mihăileni, Judeţul Bălţi. În 1966 absolveşte facultatea de medicină. În 1968 prin ordinul Ministrului Sănătăţii a fost angajat la Policlinica Stomatologică Republică. Activînd în medicină a acumulat o valiză mare -mare cu bancuri, aforizme, schiţe şi povestiri vesele că în medicină sunt foarte multe cazuri haioase de rîs fără plîns, a editat 19 cărţi de bancuri, 6 cărţi de epigrame şi 5 de aforisme.

Raisa Lungu-Ploaie (15 august 1928, Mihăileni, judeţul Edineţ, România Mare) este o prozatoare. Este fiica Mariei şi a lui Ion Ploaie. A absolvit cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1964). A fost profesoară la o şcoală de cultură generală, redactor la revistele „Nistru” şi „Femeia Moldovei”.

Margareta Cemîrtan-Spînu s-a născut la 19 noiembrie 1942, Mihăilenii vechi, judeţul Bălţi. În 1949 este deportată în Siberia şi s întoarce în satul natal în 1956.

În 2002 publică trei eseuri Mărul, Mustangii şi Lupii, iar în 2006 Lupii (amintiri din copilărie).

Grigore Vieru: Margareta Cemîrtan Spînu este una din victimile criminalului regim stalinits. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întîlnim în Amintiri din copilărie care sunt o faţă opusă luminoasei copilării descrise de Creangă, pagini tulbulătoare pe care le putea aşterne pe hîrtie numai un suflet ale cărui frumuseţe şi puritate au fost adînc rtănite în copilărie şi adolescenţă.

 

Iulia Brînză Mihăileanu s-a născut la 2 decembrie 1955 (Mihăileni, Basarabia). Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău (1978). Cercetător științific la Muzeul Literaturii Române din Chişinău. În 1994, se repatriază în România. A lucrat la Muzeul Etnografic din Rădăuţi, cercetând obiceiurile cu măşti. În calitate de cercetător ştiinţific la Institutul „Bucovina” al Academiei Române, a colindat satele din zonă după material etnografic pentru studiul Credinţe şi practici magice în Bucovina. Este doctor în filologie al Universităţii „Babeş–Boliay” din Cluj (1999) cu tema: Mitul geto-dacic în literatura română. Cărți tipărite: Păţaniile unei pisici vagabonde (2000), Corbul lui Magellan (2001), Doi câini în Ţara Marilor Golani (2002), Profeţiile Corbului (2007), Povestirile Câinelui Sihastru (2007), Romanul lui Arcaşu (2008), Unde eşti, copil din Mihăileni? (2009), Fiinţa ideală (2009), Poveștile Mamei-rândunică (2012), Planeta Zânei Bune (2013), Valea Popândăilor (2013). În prezent se ocupă cu scrisul.

Mircea Guţu 27.06.1963 – 15.03.2013 Interpretul şi compozitorul Mircea Guţu s-a născut în satul Mihăileni, Râșcani. Ex-membru al formaţiei „Colinda”, şi-a dedicat viaţa scenei, trăind cu maximă intensitate orice clipă, promovând tinerele talente. Anul trecut, compozitorul a fost diagnosticat cu tumoare la pancreas, iar pentru a urma un tratament în străinătate avea nevoie de foarte mulţi bani.